Ai fost vreodată victima comportamentului pasiv-agresivului?

Dacă te afli în postura de victimă a unui agresor pasiv care se pricepe de minune să zgândere puncte nevralgice, să tergiverseze, să invoce tot felul de scuze și să boicoteze prin pasivitate, se prea poate să ajungi să pari exagerat de pretențios, arogant sau chiar tiranic, dacă reacționezi ,iar uneori, chiar dacă nu ai nici o reacție. Acesta este lucrul cel mai dezarmant!

Să ne imaginăm că ești angajat. Șeful tău are pretenții de-a dreptul imposibile, copleșindu-te cu sarcini peste sarcini, termene de execuție și deplasări prin țară, dar fără să-ți asigure resursele necesare. Mai mult, dacă vrei să promovezi, trebuie să participi la tot felul de „comitete și comiții”. Dar pentru că mereu ești plecat, pe principiul „ochii care nu se văd se uită”, este promovat altcineva. Dacă soliciți angajarea de personal suplimentar și ceri rărirea deplasărilor, ca să poți îndeplini și celelalte sarcini de birou, șeful tău spune că ești năzuros și că „nu poți lucra în condiții de stress”. Evident că starea de spirit, nu mai spun despre motivație, ajung să se ciocnească cu metroul! Nu-i deloc exclus să crezi că este ceva în neregulă cu tine.

Dacă ai fost vreodată într-o situație asemănătoare, ști la ce risc te expui, reacționând mânios. Dacă răspunzi cu aceeași monedă pasiv-agresivului nu-i deloc exclus să te trezești în postura neghiobului care a călcat în străchini cu repercursiuni în reputația de la serviciu. Dar dacă faci un pas înapoi și vezi situația ca pe o problemă de organizare, s-ar putea să reușești să îmbunătățești sistemul de lucru.

De multe ori, incitarea mâniei altcuiva este țelul, conștient sau nu, al celui  care-și disimulează propria mânie. De ce? Pentru că acest sentiment îi este atât de inconfortabil, încât îl proiectează asupra altcuiva, ajungând astfel să-l trăiască prin „intermediar”, fără a trebui să-și asume nici o responsabilitate. Pentru că nu-și exprimă sentimentul de furie  direct, în nici un fel, pasiv-agresivul poate trăi liniștit fără să riște vreo consecință. Cu alte cuvinte „și cu slănina în pod, și cu porcul în coteț”. Poate rămâne pasiv și, în același timp, să aibă un sentiment de putere, făcând ceva perfid. Aceasta fiind partea agresivă a comportamentului lui.

Putem aplica aceeași premisă oricărei persoane care prinsă cu ocaua mică declară „ nu m-am înfuriat!” Bineînțeles că persoana s-a înfuriat, dar se simte obligată să nege acest fapt. A proceda altfel ar obliga-o să se confrunte cu ceea ce încearcă din toate puterile să evite. Dacă își recunoaște deschis adevăratele  sentimente, s-ar putea să pună în pericol relația pe care o aveți împreună…și nu poate să o facă, fiindcă se simte dependent de tine. Recunoști acest  model toxic al multor relații de cuplu?

Mulți adolescenți trec printr-o fază de revoltă împotriva autorității și, acasă sau la școală, adoptă comportamente pasiv-agresivului; stau îmbufnați, nu-și fac temele ori își irită părinții, refuzând să-i ajute la treburile casnice etc. Dar este numai o fază normală în dezvoltarea lor psihologică și în procesul de formare a propriei identități. De altfel, este suficient să părăsească casa părintească pentru a nu se mai opune părinților, ori să-și găsească o activitate care să-i intereseze cu adevărat, ca să nu-și mai târâie picioarele. În cazul adolescenților nu este vorba de o tulburare de personalitate, ci de un stil comportamental, tranzitoriu și frecvent la vârsta lor.

A cui este problema?

Adu-ți aminte de o ocazie când ai purtat o discuție banală cu partenerul tău și ți-ai dat cu părerea și ți s-a răspuns cu o reacție îndârjită de împotrivire sau de respingere defensivă, mult exagerată față de reacția ta. Poate că ai pomenit de cum ți-a rănit cineva sentimentele, dar relatarea ta i-a reamintit partenerului tău că și el la rândul lui a provocat o astfel de rană cuiva. Vorbele tale s-au apropriat de un punct nevralgic, declașând un intens sentiment de jenă sau vinovăție.

Atunci când se întâmplă, e bine să ți cont că nu tu ai o problemă. N-o lua ca pe un atac personal la adresa ta dar nici nu rămâne o țintă vulnerabilă. Victimele mâniei altora își dau toată silința să rezolve problema. Atâta doar că, pur și simplu, nu stă în puterea ta să rezolvi anumite probleme. Concentrează-te în schimb pe ceea ce poți controla: propria ta reacție la mânia altora.

Haideți să rezumăm trăsăturile de caracter ale pasiv-agresivului:

•  Toleranță scăzută la frustrare
•  Impulsivitate
•  Trăsături de caracter mult diferite între ele sau o tulburare  de personalitate
•  Violență emoțională sau de limbaj
•  Mimică sau gesturi care îți sugerează că persoana mai are un pic să explodeze într-un atac de   ostilitate
•  O relație toxică, cu altcineva, din care nu se poate desprinde
•  Iritabilitate cronică
•  Lipsă de energie și pasivitate, precum și resentimente față de cei care nu manifestă aceleași   simptome
•  Grad scăzut al stimei de sine
•  Dificultăți cu care se luptă de ani buni de zile

Comportamentul pasiv-agresivului se naște deseori  din teama de a intra sub controlul altcuiva sau de a fi prinși într-o confruntare. Mai jos am schițat o listă a nevoilor, a temerilor și a lucrurilor pe care le evită oamenii atunci când adoptă un comportament menit să controleze:

Nevoi: să aibă ultimul cuvânt; să controleze lucrurile;  reușită

Se tem sau evită: să-și asume riscuri; să-și vadă rănite sentimentele sau să fie blamat; insucces sau concurență; dependență; pierderea controlului

Ce se vede: Judecată tranșantă; totul în alb sau negru; refuz neclintit; doleanțele li se par, pasiv-agresivului, pretenții; „trage oblonul” în sensul că nu mai comunică; păstrează un statu-quo în care se simte în siguranță; tulburări de alimentație.

Cum este recomandat să ne purtăm cu persoanele agresiv-pasive: Să fim amabile. Să le cerem părerea de câte ori este posibil. Să le ajutăm să se exprime direct. Să le reamintim regulile jocului.

Este nerecomandat : Să ne prefacem că le-am remarcat împotrivirea. Să nu-i criticăm la fel ca un părinte. Să ne lăsăm antrenați în jocul represaliilor reciproce.

Dacă îți este soț sau soție:  încearcăn să-l(o)  determini să se exprime deschis

Dacă îți este patron: schimbă-ți  locul de muncă, căci te poate târî și pe tine în căderea lui

Dacă îți este coleg sau colaborator : recitește acest articol înainte să te întâlnești cu el

Umoare dex = dispoziție sufletească
Inspirat după cartea „ Cum să ne comportăm cu personalitățile dificile” scrisă de François Lelord și Cristophe André