„Nici cu tine, nici fără tine” Principiul 1/10

Iubirea subversivă
Iubirea Subversivă
July 11, 2017
Tulburarea de panică și agorafobia
October 8, 2017

„Nici cu tine, nici fără tine” Principiul 1/10

Sindromul „Nici cu tine, nici fără tine”

Sindromul „Nici cu tine, nici fără tine”

Spread the love

O dragoste neconcludentă „nici cu tine, nici fără tine”, care nu se poate defini, poate dura la infinit. Atunci când ești cu mine mă plictisesc, obosesc, mă stresez. Când ești departe, nu pot trăi fără tine, am nevoie de tine. Ce coșmar! Această îndoială despre ceea ce simți, care nu se poate exprima întotdeauna cu claritate. Ea funcționează ca nisipurile mișcătoare: cu cât te zbați mai mult să ieși, cu atât mai repede te înghite. Victimele acestei iubiri , sub influența disperării, încearcă se rezolve indecizia celuilalt. Investighează cauzele, motivând lucrurile. Își schimbă  felul de a fi, întorcând misterul pe toate părțile, dar fără prea multe rezultate. Motivul eșecului este faptul că persoanele care suferă de „nici cu tine, nici fără tine”  se învârt în același cerc. Când sunt împreună cu partenerul, toleranța scăzută la frustrări  îi împiedică să se comporte normal cu persoana pe care se presupune că o iubesc. Când nu sunt împreună, atacurile de nostalgie minimizează ceea ce înainte li se părea insuportabil și înfricoșător.
Ești într-o încurcătură asemănătoare? Dacă nu, nu te bucura, pentru că oricine se poate trezi într-o astfel de relație toxică. Premiza pe care trebuie să o ții minte este aceasta: dacă cineva are îndoieli că te iubește, înseamnă că nu te iubește. Direct și la țintă. Să nu vină la mine cu povești. Pe cei care te iubesc cu adevărat trebuie să-i oprești, nu să-i împingi de la spate. Dacă se satură de prezența ta, de ce să te mai întorci? Dacă are îndoieli nevrotice, de ce nu te îndepărtezi până nu și le rezolvă?
Până când să suporți indecizia celuilalt?
Într-o relație sănătoasă, cei doi merg într-un ritm similar- nu la aceeași viteză, dar pe aceeași cale. Cât trebuie să suporți? Niciun pic. Acest lucru poate provoca suferință în cel care se îndoiește. Chiar este posibil să-și sfâșie hainele și să promită „luna de pe cer”, cerând „încă o șansă”. Mulți o dau. Dar, dacă vrei să menții un comportament sănătos, ascultă acest sfat: dacă acel „nici cu tine, nici fără tine” dă târcoale, chiar și un pic, îndepărtează-te!
Posibile cauze pentru sindromul „nici cu tine, nici fără tine”
Voi semnala patru dintre cele mai comune motive pentru care oamenii ajung să hrănească o relație toxică.
Dependența sexuală, atunci când e tot ceea ce există. Cât de ușor este să confundăm iubirea cu sexul! Dacă singurul lucru care vă unește este dorința carnală, atunci când erosul se termină, partenerul devine insuportabil.
Intoleranța față de însigurare. Singurătatea administrată greșit îi poate împinge pe oameni să caute companie. Acest  aspect nu are nimic de-a face cu iubirea. Pentru unii „perechea” este un paleativ pentru a face față unei vieți solidare. Dar cu timpul, ușurarea generată de această însoțire se transformă în dependență. „Am nevoie de prezența ta, nu suport să fiu singur/ă”. Sensibilitatea excesivă față de singurătate ne determină să facem orice numai să o evităm. Unii chiar se căsătoresc.
Frica de angajamentul emoțional. Deoarece acest tip de om nu clarifică lucrurile, aceea persoană care îi este „aproape pereche” trăiește într-o continuă anxietate. Cei care se tem de angajamentele emoționale trasează un marcaj emoțional „nici aproape, nici departe”.
Sentimentul de vinovăție. Există oameni care nu-și mai iubesc partenerul.  Sentimentul de vinovăție îi împiedică să se despartă. A fi cu cineva pentru a diminua vina duce la acutizarea suferinței celuilalt. Este de preferat să te părăsească într-un mod onest decât să fie cu tine din milă. Tu nu ești o organizație de caritate.
Cum să înfrunți ambiguitatea emoțională și să eviți căderea în jocul unei așteptări inutile
1. Nu accepta respingerea cu pasivitate sau cu bunăvoință.De ce ar trebui să acceptăm cu resemnare iritarea și respingerea partenerului? Retrage-te! Izolează-te! Stabilește un precedent care să transmită că nu ești dispus/ă să continui în aceste condiții. Procedând așa, comportamentul tău va spune ”Îndoielile tale nu sunt negociabile pentru mine.”
2. Nu-ți schimba comportamentul în funcție de starea de spirit a partenerului tău. Dacă vei decide  să ieși din joc, vei observa că emoțiile tale vor începe încetul cu încetul să depindă de tine. Atitudinea ezitantă a partenerului te va afecta mai puțin.
3. Evită explicațiile și discuțiile inutile. Când ești cu cineva care are sindromul „nici cu tine, nici fără tine”, poți ajunge să crezi că apelând la argumente logice, el sau ea va realiza care este cauza îndoielilor sale și se va schimba în bine. Nu-ți face iluzii, problema nu se datorează lipsei de informații.
4. Nu confunda rolurile: ești perechea, nu terapeutul. Unele victime ale sindromului „nici cu tine, nici fără tine” își asumă rolul terapeutului. Ele încep să țeasă tot felul de teorii pentru a explica indecizia partenerului. Acești buni samariteni citesc pe această temă, merg la cursuri.  Sfârșesc prin a colecteta tot felul de citate pentru a rezolva enigma care îi macină. ”Mă iubește cu adevărat?” Cum preferi să fi? Victimă sau terapeut?
Rezolvă-ți problemele tale. Încearcă să te vindeci după atâta agitație. Apoi, dacă mai ai putere, hotărăște-te ce să faci: rămâi în gura lupului sau te eliberezi? Conflictul partenerului tău despre cum și cât de mult te iubește trebuie să-l rezolve el, nu tu.
5. Nu-l lăsa să-ți șoptească dulcegării la ureche. Dacă tot ți-a promis un lucru și nu l-a făcut, rezervă-ți dreptul de a te îndoi sau de a nu-l crede. Gândește-te: dacă a fost o persoană inconsecventă sau mincinoasă înainte, de ce n-ar fi și acum? A suferit cumva vreo mutație necunoscută? Dragostea trebuie să se și vadă, nu doar să se declare. Cel mai bun antidot împotriva melodiilor de sirenă este acela de a nu pierde din vedere contextul întregii relații. Cuvintele se pierd în vânt, ceea ce rămâne sunt faptele.

Meditează asupra acestei premise: La ce bun să-ți șoptească dulcegării la ureche dacă îți amărăște viața?

În încheiere doresc să vă reamintesc că ați citit o recenzie despre primul principiu de supraviețuire afectivă din cartea Cum să nu mori din dragoste a lui Walter Riso.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *