Când plăcerea o ia razna
Când plăcerea o ia razna
February 17, 2017
Cum producem kilogramele in plus
Cum producem kilogramele în plus?
February 21, 2017

Depresia

Spread the love

Datorită gradului de răspândire,depresia  și-a căpătat renumele de  „guturaiul psihiatriei”.

Ea nu trebuie confundată cu tristețea. Tristețea este o stare sufletească normală în anumite momente în care viața ne încearcă. Depresia presupune deja patologie. Cauzele depresiei sunt multiple: – evenimente de viață negative;– pierderea cuiva drag; – lipsa unei relații apropiate; – un partener critic și/sau ostil; – absența unui suport social; – lipsa stimei de sine pe termen lung; –alcoolism în familie; – neglijarea din copilăria timpurie.

Depresia se caracterizează prin următoarele: – trăirea sentimentului de tristețe; – plâns frecvent; – sentimentul de vinovăție; – anxietate; – iritabilitate; – tensiune psihică; – persoana afectată  nu se mai bucură de activitățile normale; – nivelul energiei psihice este redus ăi orice acțiune, cât de mică, presupune efort; – tendința de retragere,petrecând mult timp în pat sau în fotoliu; – nevoile sexuale sunt diminuate; – apetitul scade; – somnul este dificil; – activitățile obișnuite agreabile, cum ar fi lectura unei cărți sau vizionarea unor programe TV, devin dificile și plictisitoare, pentru că subiectul nu se mai poate concentra. În cazul depresiei psihotice apar sentimente puternice de inutilitate, vinovăție  și auto-devalorizare, precum și idei și tentative de suicid.

Pe măsură ce tulburarea depresivă se dezvoltă, gândurile negative automate devin tot mai frecvente și tot mai intense și tind să estompeze gândurile raționale. Acestea produc simptomele depresiei, care, la rândul lor, întăresc modelul negativ de gândire și astfel se formează un cerc vicios. Psihoterapia sparge cercul vicios, învățând pacientul să adreseze întrebări provocatoare gândurilor negative, pentru a verifica dacă fundamentarea lor este corectă. Trebuie identificat pattern-ul de gândire negativă. O atenție deosebită trebuie acordată: expectațiilor negative în legătură cu terapia Capacitatea pacientului de a intra în relație de colaborare cu psihoterapeutul. Unii pacienții își spun: „Dacă îi spun cum mă simt cu adevarat, mă va respinge” sau ” Este treaba lui să mă facă bine fără nici un fel de efort din partea mea”. Referitor la strategii de psihoterapie în depresie – strategii comportamentale – cum ar fi auto-monitorizarea, realizarea și urmărirea unor programe și a unor sarcini gradate – au drept scop antrenarea persoanei afectate în acțiuni menite să îmbunătățească dispoziția.

Exemple de categorii de gânduri iraționale:

– suprageneralizare: extragea unei concluzii pe baza mai multor incidente izolate („Tot ceea ce fac este greșit”); – raționamente dihotomice: gândea în extreme („Dacă nu fac acest lucru perfect, mai bine nu-l fac deloc); – inferențe arbitrare: extragerea unei concluzii în lipsa dovezilor care o susțin -abstracțiunea selectivă: se acordă atenție doar aspectelor negative ale vieții „Nu am avut nicio clipă plăcută astăzi”, în timp ce  momentele agreabile ale zilei nu au fost conștientizate. O strategie utilă într-o astfel de situație constă în realizarea unei liste cu avantajele și dezavantajele menținerii convingerii respective. De asemenea, temele pentru acasă  au menirea de a-l ajuta pe pacient să-și însușească tehnici de autoajutorare. Deși persoanele depresive par a fi dificil de abordat, observațiile clinice au demonstrat că psihoterapia poate fi de folos în multe cazuri. (Sursa- Tratat de psihoterapie cognitiv -comportamentală)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *